Au existat mereu femei care se consideră speciale, inteligente, geniale, strălucitoare, cu o părere foarte bună despre ele, deși n-au dovedit niciodată că ar fi în stare să realizeze ceva palpabil demn de apreciere.
Unele mărturisesc despre ele că au făcut tot felul de activități cum ar fi servitul în cafenea, ori pregătirea camerelor din hoteluri, dar totul s-a petrecut în Occident, nu în România, iar de acolo ele au învățat cum este prețuită munca și remunerată în conformitate, astfel încât să le ofere confortul și bunăstarea necesare vieții. Este cam multă ipocrizie în aceste relatări, deoarece dacă cineva se consideră realizată profesional în Occident ar trebui să încerce și-n țara natală să profeseze.
Există femei care au lucrat în companii importante cu sute de angajați, cu sarcini de serviciu copleșitoare care le determinau să dedice multe ore suplimentare peste programul normal de lucru. Atunci când acestea aveau acasă și copii de crescut/educat totul devenea o cursă continuă contra cronometru.
Cum se spune: fiecare cu viața și destinul său.